Când este cel mai bun moment pentru a reînsămânța iarba după iarnă?
Odată cu dispariția gheții și primele raze de soare ale primăverii vine și momentul regenerării gazonului. În Polonia, momentul ideal este de obicei sfârșitul lunii martie și prima jumătate a lunii aprilie. Factorul decisiv este temperatura solului, care trebuie să oscileze între 8-12°C. Acesta este momentul în care semințele de iarbă de luncă perenă și festucă roșie încep să germineze eficient. Umiditatea naturală a solului rezultată din topirea zăpezii și din topirea de primăvară creează condiții favorabile pentru semințe. Zilele sunt mai lungi, iar soarele furnizează suficientă energie pentru a stimula procesele de creștere fără a supraîncălzi solul.
Semănatul ierbii prea devreme, de exemplu la începutul lunii martie, poate fi ineficient. În această perioadă, solul este încă rece – temperatura sa scade sub 6°C, în special noaptea. În astfel de condiții, semințele fie nu germinează deloc, fie germinează foarte lent, ceea ce le expune riscului de a muri. Vremea rece bruscă sau ploile abundente pot spăla semințele din sol sau le pot împiedica să intre în contact cu solul.
Cu toate acestea, amânarea tratamentului până în luna mai prezintă și alte riscuri. În această perioadă, solul pierde mai repede din umiditate, iar temperaturile în creștere, care depășesc adesea 20°C în timpul zilei, accelerează evaporarea. Germenii tineri, care abia încep să se dezvolte, sunt predispuși la uscare, iar rădăcinile lor delicate au dificultăți în a se ancora în sol, în special în solurile nisipoase sau sărace în humus.
Care este cea mai bună sămânță de iarbă pentru replantare?
Alegerea semințelor are un impact direct asupra aspectului și longevității gazonului după replantare. Cea mai bună soluție este utilizarea aceluiași amestec care a fost folosit pentru înființarea gazonului. Noua iarbă va rămâne astfel în concordanță cu gazonul existent în ceea ce privește culoarea, textura și rata de creștere, creând o suprafață uniformă, plăcută din punct de vedere estetic. Informațiile privind compoziția pot fi găsite pe pachetul de la semănatul anterior sau în documentația horticolă în cazul în care gazonul a fost pus de o companie.
Totuși, dacă nu avem aceste informații, putem apela la amestecuri regeneratoare special formulate. Acestea germinează rapid și pot rezista la o utilizare intensă, deci sunt excelente pentru repararea secțiunilor deteriorate ale gazonului.
- Ierburi de luncă perene (Lolium perenne) – germinează la doar 7-10 zile de la semănat, formând rapid un gazon dens și compact. Este excelent pentru îngroșarea peluzelor unde gazonul a fost subțiat de înghețul din timpul iernii, de călcarea în picioare sau de activitatea animalelor. Cu toate acestea, este mai puțin tolerant la secetă și necesită udare regulată, în special în timpul perioadelor uscate din primăvară. Este ideal pentru peluzele de agrement, utilizate intens de copii sau animale.
- Festuca roșie (Festuca rubra) – tolerează bine seceta, deoarece se distinge prin sistemul său radicular profund. Se descurcă bine în zonele umbrite, cum ar fi sub copaci și de-a lungul clădirilor, unde alte ierburi pot eșua din lipsă de lumină. Germinarea este puțin mai lentă decât cea a raigrasului (10-14 zile), dar firele sale fine și delicate creează un gazon elegant, dens, cu valoare ornamentală ridicată. Este o alegere excelentă pentru grădinile cu lumină solară variată.
- Iarbă de pajiște meadowgrass (Poa pratensis) – are nevoie de mai mult timp pentru a germina (14-21 de zile) și pentru a se stabili complet, dar sistemul său radicular puternic și capacitatea de a se reface după deteriorări mecanice o fac indispensabilă în gazon pe termen lung. Acesta formează un gazon dens și rezistent, care rezistă bine atât la utilizarea intensivă, cât și la condițiile meteorologice variabile. Cu toate acestea, necesită un sol fertil și umiditate adecvată pentru a-și dezvolta întregul potențial.
Este recomandabil să se ajungă la amestecuri wzgobagone cu microtoconină, care întărește structura gazonului. Foto: Shotprime/CanvaPro
O alternativă demnă de luat în considerare sunt amestecurile îmbogățite cu microconidină (Trifolium repens). Această plantă întărește structura gazonului datorită sistemului său radicular extins și susține fertilizarea naturală. Microclover, în simbioză cu bacteriile papilare, fixează azotul din aer și îl transferă în sol, reducând nevoia de îngrășăminte artificiale. Prezența sa crește și mai mult rezistența gazonului la secetă și boli, iar frunzele sale fine se îmbină armonios cu iarba, fără a perturba estetica. Astfel de amestecuri sunt recomandate în special pentru grădinile ecologice.
Specii cum ar fi febra de oaie, de brâu și de stuf, iarba curbată obișnuită și iarba de rai olandeză vor funcționa, de asemenea, bine pentru resemănare.
Cum se reînsămânțează iarba?
Reînsămânțarea ierbii nu este o procedură complicată de grădinărit, dar succesul depinde de o pregătire atentă și de respectarea câtorva reguli. Fiecare pas, de la curățarea gazonului la udare, este important pentru adoptarea cu succes a semințelor și creșterea ulterioară.
- Curățarea gazonului
Curățați temeinic frunzele căzute, resturile de iarbă uscată, buruienile, crengile și pietrele de pe gazon. Puteți face acest lucru manual cu o greblă sau, pentru suprafețe mai mari, utilizați o mașină de tuns iarba cu funcție de colectare a resturilor. Dacă gazonul este compactat sau acoperit cu un strat de pâslă – adică material organic compactat format din tulpini și rădăcini moarte – va fi necesară aerarea sau scarificarea. Aerarea implică înțeparea solului cu o furcă de grădină sau cu un aerator special (manual sau mecanic), care slăbește solul și îmbunătățește fluxul de aer, apă și nutrienți către rădăcini. În schimb scarificarea, efectuată cu un scarificator cu lame, îndepărtează pâsla și mușchiul, expunând solul. - Pregătirea solului
Următorul pas este pregătirea corespunzătoare a solului. În zonele în care sunt vizibile defecte, cum ar fi găuri de cârtiță, petice uzate sau denivelări, merită să nivelăm suprafața. Pentru a face acest lucru, întindeți un strat subțire (aproximativ 1-2 cm) de pământ horticol, amestecat cu nisip sau compost matur, care va îmbogăți și mai mult solul cu humus și nutrienți. Înainte de însămânțare, verificăm, de asemenea, pH-ul solului – pentru majoritatea ierburilor acesta este de 5,5-6,5. Dacă este prea acid (sub 5,5), se poate aplica var horticol, dar în avans pentru a nu afecta semințele proaspăt însămânțate. - Semănatul semințelor
Acum putem împrăștia semințele uniform pe suprafața pregătită. Doza standard este de 25-30 g pe metru pătrat, dar este util să verificați recomandările producătorului de pe ambalajdeoarece diferite amestecuri pot necesita proporții ușor diferite. Pe peluzele mici, de exemplu pe straturile de flori de acasă, semințele pot fi semănate manual – cel mai bine este să împărțiți porțiunea în două părți și să semănați în două direcții, de exemplu longitudinal și transversal. Pe suprafețe mai mari, va fi mai practic să folosiți o semănătoare manuală sau mecanică, care împrăștie semințele cu precizie, minimizând riscul apariției petelor goale sau al supraaglomerării. Cel mai bine este să semănați pe un sol ușor umed – dacă este uscat, este o idee bună să îl udați ușor cu o zi înainte sau chiar înainte de tratament. Condițiile ideale sunt o zi înnorată, fără vânt, pentru a preveni uscarea semințelor și împrăștierea lor de către vânt.
După însămânțare, acoperiți semințele cu un strat subțire de pământ horticol, turbă sau nisip fin. Grosimea trebuie să fie între 0,5 și 1 cm, în funcție de mărimea semințelor (cele mai fine necesită un strat mai subțire). Acest lucru le va proteja de uscare, de a fi spălate de ploaie și de a fi mâncate de vrăbiile și porumbeii cărora le place să se hrănească pe peluzele proaspăt semănate. Apoi, compactați ușor suprafața, astfel încât semințele să adere mai bine la sol. Puteți folosi o rolă de grădină, o scândură sau puteți traversa cu grijă gazonul în pantofi plați. Totuși, nu este recomandabil să se frământe prea mult, deoarece poate obstrucționa aerul și încetini creșterea.
Rata standard de semințe de iarbă pentru semănat este de 25-30 g pe metru pătrat. Foto: Schulzie/CanvaPro
Îngrijirea gazonului după replantare
În primele 2-3 săptămâni de la semănat, solul trebuie să fie în permanență umed, dar nu ud – excesul de apă poate spăla semințele sau duce la putrezirea acestora. Udați într-un jet ușor, folosind un aspersor cu ceață fină sau un udator cu filtrupentru a nu deranja covorul vegetal. Cel mai bun moment pentru acest tratament este dimineața devreme sau după-amiaza târziu. În funcție de vreme, acest lucru trebuie făcut o dată sau de două ori pe zi – mai des în zilele uscate și cu vânt, mai rar în zilele înnorate și umede. După aproximativ 7-14 zile, când semințele au început să germineze, puteți reduce treptat intensitatea irigării, ajustând-o în funcție de precipitațiile naturale și de nevoile plantelor tinere.
Iarba tânără este extrem de fragedă, iar rădăcinile sale au nevoie de 4-6 săptămâni pentru a fi bine ancorate în sol. În această perioadă, trebuie să evitați neapărat mersul pe gazon – presiunea pantofilor, greutatea mobilierului de grădină sau activitatea copiilor și a animalelor de companie pot strivi germenii. Pe peluzele mici, este suficient să se limiteze mișcarea gospodarilor, dar în grădinile mai mari, merită să se delimiteze căi temporare, de exemplu prin așezarea de scânduri, pietre sau rogojini. Efectuați prima cosire atunci când iarba atinge o înălțime de 8-10 cm. Tăierea prea timpurie – când plantele au doar 4-5 cm înălțime, de exemplu – poate deteriora firele delicate și le poate slăbi sistemul radicular. Când tăiați pentru prima dată, scurtați iarba cu până la 1/3 din înălțimea sa (de exemplu, de la 9 cm la 6 cm). Tăiați într-o zi uscată pentru a evita răspândirea umidității și a ciupercilor și adunați butașii într-un coș sau într-o greblă, astfel încât aceștia să nu acopere plantele tinere și să le restricționeze accesul la lumină.
După 4-6 săptămâni, când iarba a început să prindă rădăcini și să formeze un gazon stabil, puteți aplica un îngrășământ ușor. Cel mai bun va fi unul scăzut în azot de exemplu organice (compost granular, biohumus) sau minerale cu o compoziție NPK de 10-5-5, în care azotul (N) favorizează creșterea, dar într-o doză moderată. Preparatele puternice cu un conținut ridicat de azot (de exemplu, 20-5-5) sunt nerecomandate, deoarece pot „arde” germenii delicați, provocând îngălbenirea și moartea acestora.
Păpădiile, perișorii sau plantainul, concurează cu iarba tânără pentru apă, lumină și nutrienți, mai ales în primele săptămâni după resemănare. Putem scăpa de ele cu mâna – de preferință cu o lopată îngustă sau cu un smulgător de buruieni pentru a smulge rădăcinile, împiedicând reînmulțirea. Pentru buruienile mai mari, putem apela la erbicide selective (de exemplu, cu dicamba sau 2,4-D), concepute pentru gazon, care controlează plantele dicotiledonate fără a afecta ierburile monocotiledonate.
