Fertilizarea grădinii cu gunoi de grajd – avantaje
Gunoiul de grajd este un îngrășământ organic complex care îmbunătățește semnificativ calitatea solului. Aplicarea acestuia îmbogățește solul cu humus, ceea ce îi îmbunătățește structura. Acest lucru permite solului să rețină mai bine apa, ceea ce este deosebit de important în timpul lunilor uscate de vară. În plus, humusul crește permeabilitatea solurilor argiloase grele și leagă solurile nisipoase ușoare între ele, creând un mediu ideal pentru creșterea rădăcinilor.
Gunoiul de grajd conține o gamă largă de macronutrienți, cum ar fi azotul, fosforul și potasiul, și micronutrienți esențiali pentru creșterea sănătoasă a plantelor. Acești nutrienți sunt eliberați treptat, împiedicând suprafertilizarea și levigarea des întâlnite la îngrășămintele artificiale.
Fertilizarea regulată cu gunoi de grajd stimulează activitatea microorganismelor din sol, care descompun materia organică și pun nutrienții la dispoziția plantelor. Un sol sănătos, plin de viață microbiană, este mai rezistent la boli și dăunători.
Tipuri de gunoi de grajd pentru fertilizarea grădinii
Individual diferă în ceea ce privește compoziția și proprietățile lor, ceea ce afectează utilizarea lor în grădină. Alegerea tipului potrivit depinde de nevoile plantelor dvs. și de proprietățile solului.
Gunoi de grajd este cea mai populară alegere pentru grădinari. Are o compoziție nutritivă echilibrată și un conținut moderat de azot. Este versatil și poate fi utilizat pentru majoritatea culturilor de grădină. Este deosebit de bun pentru cultivarea legumelor care necesită nutrienți, cum ar fi roșiile, castraveții și dovleceii.
Gunoiul de grajd este cea mai populară alegere în rândul grădinarilor. Foto: alicjane/123RF.com
se distinge prin temperatura sa mai ridicată în timpul descompunerii, ceea ce îl face ideal ca îngrășământ pentru plantele termofile și pentru încălzirea serelor și a tunelurilor de plastic la începutul primăverii. Conține mai mult azot decât gunoiul de grajd și, prin urmare, este potrivit pentru plantele cu cerințe nutritive ridicate.
Gunoi de pasăre este un fertilizator cu un conținut ridicat de azot și fosfor. Este extrem de bogat în nutrienți, dar necesită precauție în aplicare din cauza riscului de suprafertilizare. Cel mai bine se utilizează sub formă de compost sau diluat, în special pentru plantele care consumă mulți nutrienți, cum ar fi brassica și cucurbitaceele.
Gunoi de oaie și de capră sunt îngrășăminte cu un conținut ridicat de potasiu și azot. Acestea sunt apreciate pentru forma lor concentrată și efectul lor de lungă durată. Funcționează deosebit de bine în cultivarea plantelor cu fructe de pădure, a pomilor fructiferi și a plantelor ornamentale care necesită un sol cu un pH mai ridicat.
Gunoi de iepure are o compoziție echilibrată care este delicat cu plantele și poate fi aplicat direct fără perioade lungi de compostare. Este ideal pentru fertilizarea legumelor cu frunze, a ierburilor și a plantelor tinere sensibile la suprafertilizare.
Cum se prepară îngrășământul lichid din gunoi de grajd
Îngrășământul lichid pe bază de gunoi de grajd, deseori denumit tulbureală, este o formă de îngrășământ organic cu acțiune rapidă. Prepararea sa este simplă și permite utilizarea eficientă a nutrienților valoroși conținuți în gunoiul de grajd.
Începeți procesul prin alegerea unui recipient adecvat – un butoi de plastic cu o capacitate de 100-200 de litri va fi ideal. Asigurați-vă că recipientul are un capac etanș pentru a reduce mirosurile. Apoi umpleți butoiul cu gunoi de grajd proaspăt în proporție de 1/3. Pentru cele mai bune rezultate, utilizați gunoi de cal sau de vită, care este ușor disponibil și bogat în nutrienți.
Adăugați apă în butoi, lăsând un spațiu de câțiva centimetri de la vârf. În mod ideal, utilizați apă de ploaie, care nu conține clor, care poate afecta negativ microorganismele. Amestecați bine amestecul de apă și gunoi de grajd cu un băț sau un agitator pentru a începe procesul de fermentare.
Acoperiți butoiul cu un capac, lăsând o mică gură de aerisire pentru a permite gazelor de fermentare să se scurgă, minimizând în același timp mirosul. Plasați recipientul într-o parte umbroasă a grădinii, protejându-l de lumina directă a soarelui, care ar putea accelera descompunerea și crește intensitatea mirosului.
Fermentarea durează, de obicei, 2-3 săptămâni pe vreme caldă și puțin mai mult în perioadele mai răcoroase. În această perioadă, amestecați regulat conținutul butoiului pentru a asigura distribuirea uniformă a gunoiului de grajd. Gunoiul de grajd finit este de culoare maro închis și de consistență uniformă, fără bucăți solide evidente.
Îngrășământul lichid din gunoi de grajd trebuie diluat cu apă într-un raport de 1:10 pentru plantele adulte și de 1:20 pentru plantele tinere sau răsadurile. Foto: tanitost/123RF.com
Aplicarea îngrășământului lichid pe bază de gunoi de grajd
Înainte de a aplica îngrășământul lichid, diluați-l cu apă într-un raport de 1:10 pentru plantele adulte și de 1:20 pentru plantele tinere sau răsadurile. Un îngrășământ prea concentrat poate deteriora rădăcinile delicate, astfel încât diluarea este un pas esențial.
Cel mai bun moment pentru fertilizarea cu îngrășământ lichid este dimineața devreme sau după-amiaza târziu, când soarele nu strălucește prea tare. Aplicați soluția direct pe solul din jurul plantelor, evitând contactul cu frunzele și florile, care se pot arde.
Îngrășământul lichid din gunoi de grajd se aplică cel mai bine la fiecare 2-3 săptămâni, în timpul creșterii intensive a plantelor, de la începutul primăverii până la mijlocul verii. Reduceți fertilizarea toamna pentru a pregăti grădina pentru perioada de repaus. Pentru plantele fructifere, cum ar fi roșiile sau castraveții, aplicați îngrășământ pe bază de gunoi de grajd din momentul apariției primelor flori până la fructificarea completă.
Fertilizarea plantelor cu gunoi de grajd, în special în formă lichidă, necesită atenție la mai multe aspecte. Pentru legumele cu frunze, cum ar fi salata sau spanacul, opriți fertilizarea cu cel puțin 3-4 săptămâni înainte de recoltare, pentru a evita o potențială contaminare bacteriană. De asemenea, nu uitați să aplicați îngrășămintele cu moderație – excesul de azot poate duce la o creștere exuberantă a frunzelor în detrimentul florilor și fructelor.
